Ca investitor intr-un oraş , eşti interesat de gradul de cultură, de numărul de locuitori, de puterea lor de cumpărare, de calificarea forţei de muncă, de nivelul şomajului, de stocul de clădiri existente, de terenurile libere, de costul materialelor de construcţii, de costul manoperei, de randamentul chiriilor, de gradul de ocupare a clădirilor, de proiectele în derulare, de cererea viitoare de locuinte,de regulamentul urbanistic, etc...De ce toate acestea?
Investitorul are nevoie de date certe care să-l ajute să aleagă mărimea proiectului, costul său, şi perioda de amortizare a investiţiei, rentabilitatea acesteia.
Care sunt datele certe cu privire la piaţa imobiliară Ieşeană :
Aflat la graniţa de est a Uniunii Europene, Iaşiul este legat de restul ţării prin drumul european E583, DN24 si DN28, cu apartenenţă la Coridorul 9 european constituind o placă turnantă între Occident si ţările din fostul spaţiu C.S.I.
In citatul de mai jos putem regăsi importanţa coridoarelor pan europene, Iaşul fiind unul dintre orasele României aflat pe un astfel de coridor .
"Ca urmare a deschiderii fostului bloc estic la începutul anilor 1990, au avut loc o serie de Conferinţe de Transport Pan-European, cu scopul de a identifica necesităţile de dezvoltare a infrastructurii de transport în Europa de Est, şi a crea o strategie ce urma să integreze sinergic toate reţelele de transport din Europa lărgită.
In urma primei Conferinţe de Transport Pan-European (Praga, 1991) s-a ajuns la concluzia că în rezolvarea problemelor de transport accentul trebuie pus pe o abordare având ca centrala ideea de coridor. In cadrul celei de-a doua conferinţe (Creta, 1994) s-au definit nouă coridoare de transport - asa numitele Coridoarele Helsinki sau Coridoare Pan-Europene. Acestea au fost recunoscute ca principalele artere de transport din Europa de Est, şi s-a subinţeles faptul că investiţiile în infrastructura de transport trebuie realizate prioritar de-a lungul acestor coridoare.
Ca urmare a lobby-ului făcut de ţările balcanice pentru o conexiune mai bună între Europa de Vest şi Balcani, la a treia conferinţă (Helsinki, 1997) a fost adăugat un al zecelea coridor reţelei, mărind conectivitatea zonei balcanice.
De asemenea, la a treia conferinţă au fost definite patru Zone de Transport Pan-European ce acoperă bazine maritime: zona Mării Negre, zona Barents - Euro Arctica, Mările Adriatica / Ionica şi zona Mediterană.
Rolul celor zece coridoare este de a crea legături între Europa de Vest şi Europa de Est, cât şi între statele din Europa de Est. Fiecare coridor are o componenta rutieră şi una feroviară, cu excepţia Coridorului VII, care este reprezentat de segmentul de Dunare în aval de Viena.
Coridoarele formează o reţea ce se intinde de la vest (punct extrem: Nurnberg) la est (punct extrem: Nijni Novgorod) şi de la nord (punct extrem: Helsinki) la sud (punct extrem: Salonic). Reţeaua formată de coridoarele pan-europene este prezentată in figura de mai sus.
Coridoarele pot fi clasificate ca orientative aproximativ nord-sud (I, V, VI si IX) sau vest-est (II, III, IV, VII, VIII si, discutabil, X).
Reţeaua TEM a fost punctul de plecare în definirea Coridoarelor Helsinki, însa reţeaua Coridoarelor Pan-Europene acoperă mai multe ţări decât reţeaua Autostrăzii Trans-Europene.
Densitatea reţelei variază semnificativ, regiunile de vest şi sud având o densitate mai mare decât cele de nord şi est. Cea mai mare "pata alba" a reţelei este formată din partea nordică a României şi partea de sud-vest a Ucrainei. Această zonă este mărginită de Coridorul V (la vest), Coridorul IX (la est), Coridorul III (la nord) si Coridorul IV (la sud)".
Sursa : www.mt.ro
Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu", Bucureşti, în studiul "România 2025, Conceptul de dezvoltare spaţială" ne dă informaţii despre dezvoltarea oraşelor României aflate pe coridoarele pan europene.
In acest studiu găsim ideea anticipării înscrierii oraşelor cu peste 300.000 locuitori în categoria unor metropole. Conform standardelor europene,ele au o bună accesibilitate, cu o dezvoltare cel puţin parţială a unor funcţiuni metropolitane şi cu o anumită influenţă internaţională (intercontinentală, continentală ori regional-europeană).
Constituirea unui sistem policentric echilibrat de regiuni metropolitane a dus la pregătirea accesului în categoria de metropole a 4 municipii din România având fiecare peste 300.000 de locuitori:Braşov, Cluj-Napoca, Craiova şi Iaşi cât şi a sistemului urban Galaţi-Brăila
Spicuim mai jos din lucrarea “Zona metropolitană Iaşi”.
"Municipiul Iaşi reprezintă cel mai dezvoltat centru urban al regiunii Nord Est.
Municipiul Iaşi este un oras de rangul I, municipiu de importanţă naţională, cu rol regional şi influentă potenţială la nivel european. Rolul său polarizator apare cu atât mai mare cu cât în cadrul regiunii de dezvoltare Nord Est, Iaşul este înconjurat de o serie de teritorii rurale caracterizate de absenţa unor sub-centre polarizatoare, consecintă fiind clasificarea întregii regiuni la nivelul continentului european.
Pe de altă parte, prin poziţia sa geografică în cadrul Uniunii Europene, Iaşul poate reprezenta un viitor oraş - poartă către spaţiul economic rusesc si mai departe către Asia.
În consecinţă, o serie de programe şi proiecte este necesar să ia în
considerare, pe de o parte, rezolvarea unor probleme din teritoriul regiunii de
dezvoltare, iar pe de altă parte, programe care să valorifice poziţia sa geografică în Europa.
Dacă este să privim la punctele tari ale oraşului Iaşi si la posibilitaţile pentru viitor , se va vedea că acest oraş întruneşte o combinaţie unică din următoarele caracteristici:
• Lunga sa istorie în câmpul ştiinţei şi al educaţiei ca şi numărul actual de
universităţi şi studenţi, oferă o atmosferă puternic inspiratoare pentru
inventarea de noi tehnologii.
• Prezenta unor monumente culturale şi religioase importante oferă posibilitatea dezvoltării componentei turistice.
• Prezenţa actuală a diferitelor arte şi industrii creative ar putea oferi spaţii de lucru pentru crearea de noi produse şi oferă posibilitatea de regenerare a componentei industriale."
Sursa : www.zmi.ro
Toate aceste informaţii, prezentate aici, din diverse surse, constituie un real ghid pentru un investitor care doreste să intre în piaţa imobiliară a Iaşului.
Referitor la cererea viitoare, sugerez investitorilor locali sa se orienteze spre dezvoltarea spatiilor industriale ( productie si depozitare ), dupa modelul de Parc industrial .
Zone indicate : langa aeroport este necesara o Zona Cargo.
La intrarea in Iasi dinspre Tg.Frumos, si la intrarea dinspre Sculeni, la intrarea dispre Vaslui-Albita.
Parcurile logistice construite dupa normele europene, genereaza fluxuri de cashflow in urma inchirierii si aduc profit pe termen lung.
Cererea de spatii industriale va veni din partea companiilor multinationale ce vor dori sa-si mute in aceasta zona unitatile de productie si desfacere din doua motive : in Iasi costul fortei de munca este mic, nivelul de calificare si competenta este foarte bun.
Al doilea motiv ar fi vecinatatea cu Republica Moldova si Ucraina, acest lucru facilitand producatorilor de bunuri de larg consum ,tranzactiile cu cele doua tari de pe teritoriul iesean.
In speranţa ca toate aceste date va vor fi de folos, va doresc SUCCES !.
Investitorul are nevoie de date certe care să-l ajute să aleagă mărimea proiectului, costul său, şi perioda de amortizare a investiţiei, rentabilitatea acesteia.
Care sunt datele certe cu privire la piaţa imobiliară Ieşeană :
Aflat la graniţa de est a Uniunii Europene, Iaşiul este legat de restul ţării prin drumul european E583, DN24 si DN28, cu apartenenţă la Coridorul 9 european constituind o placă turnantă între Occident si ţările din fostul spaţiu C.S.I.
In citatul de mai jos putem regăsi importanţa coridoarelor pan europene, Iaşul fiind unul dintre orasele României aflat pe un astfel de coridor .
"Ca urmare a deschiderii fostului bloc estic la începutul anilor 1990, au avut loc o serie de Conferinţe de Transport Pan-European, cu scopul de a identifica necesităţile de dezvoltare a infrastructurii de transport în Europa de Est, şi a crea o strategie ce urma să integreze sinergic toate reţelele de transport din Europa lărgită.
In urma primei Conferinţe de Transport Pan-European (Praga, 1991) s-a ajuns la concluzia că în rezolvarea problemelor de transport accentul trebuie pus pe o abordare având ca centrala ideea de coridor. In cadrul celei de-a doua conferinţe (Creta, 1994) s-au definit nouă coridoare de transport - asa numitele Coridoarele Helsinki sau Coridoare Pan-Europene. Acestea au fost recunoscute ca principalele artere de transport din Europa de Est, şi s-a subinţeles faptul că investiţiile în infrastructura de transport trebuie realizate prioritar de-a lungul acestor coridoare.
Ca urmare a lobby-ului făcut de ţările balcanice pentru o conexiune mai bună între Europa de Vest şi Balcani, la a treia conferinţă (Helsinki, 1997) a fost adăugat un al zecelea coridor reţelei, mărind conectivitatea zonei balcanice.
De asemenea, la a treia conferinţă au fost definite patru Zone de Transport Pan-European ce acoperă bazine maritime: zona Mării Negre, zona Barents - Euro Arctica, Mările Adriatica / Ionica şi zona Mediterană.
Rolul celor zece coridoare este de a crea legături între Europa de Vest şi Europa de Est, cât şi între statele din Europa de Est. Fiecare coridor are o componenta rutieră şi una feroviară, cu excepţia Coridorului VII, care este reprezentat de segmentul de Dunare în aval de Viena.
Coridoarele formează o reţea ce se intinde de la vest (punct extrem: Nurnberg) la est (punct extrem: Nijni Novgorod) şi de la nord (punct extrem: Helsinki) la sud (punct extrem: Salonic). Reţeaua formată de coridoarele pan-europene este prezentată in figura de mai sus.
Coridoarele pot fi clasificate ca orientative aproximativ nord-sud (I, V, VI si IX) sau vest-est (II, III, IV, VII, VIII si, discutabil, X).
Reţeaua TEM a fost punctul de plecare în definirea Coridoarelor Helsinki, însa reţeaua Coridoarelor Pan-Europene acoperă mai multe ţări decât reţeaua Autostrăzii Trans-Europene.
Densitatea reţelei variază semnificativ, regiunile de vest şi sud având o densitate mai mare decât cele de nord şi est. Cea mai mare "pata alba" a reţelei este formată din partea nordică a României şi partea de sud-vest a Ucrainei. Această zonă este mărginită de Coridorul V (la vest), Coridorul IX (la est), Coridorul III (la nord) si Coridorul IV (la sud)".
Sursa : www.mt.ro
Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu", Bucureşti, în studiul "România 2025, Conceptul de dezvoltare spaţială" ne dă informaţii despre dezvoltarea oraşelor României aflate pe coridoarele pan europene.
In acest studiu găsim ideea anticipării înscrierii oraşelor cu peste 300.000 locuitori în categoria unor metropole. Conform standardelor europene,ele au o bună accesibilitate, cu o dezvoltare cel puţin parţială a unor funcţiuni metropolitane şi cu o anumită influenţă internaţională (intercontinentală, continentală ori regional-europeană).
Constituirea unui sistem policentric echilibrat de regiuni metropolitane a dus la pregătirea accesului în categoria de metropole a 4 municipii din România având fiecare peste 300.000 de locuitori:Braşov, Cluj-Napoca, Craiova şi Iaşi cât şi a sistemului urban Galaţi-Brăila
Spicuim mai jos din lucrarea “Zona metropolitană Iaşi”.
"Municipiul Iaşi reprezintă cel mai dezvoltat centru urban al regiunii Nord Est.
Municipiul Iaşi este un oras de rangul I, municipiu de importanţă naţională, cu rol regional şi influentă potenţială la nivel european. Rolul său polarizator apare cu atât mai mare cu cât în cadrul regiunii de dezvoltare Nord Est, Iaşul este înconjurat de o serie de teritorii rurale caracterizate de absenţa unor sub-centre polarizatoare, consecintă fiind clasificarea întregii regiuni la nivelul continentului european.
Pe de altă parte, prin poziţia sa geografică în cadrul Uniunii Europene, Iaşul poate reprezenta un viitor oraş - poartă către spaţiul economic rusesc si mai departe către Asia.
În consecinţă, o serie de programe şi proiecte este necesar să ia în
considerare, pe de o parte, rezolvarea unor probleme din teritoriul regiunii de
dezvoltare, iar pe de altă parte, programe care să valorifice poziţia sa geografică în Europa.
Dacă este să privim la punctele tari ale oraşului Iaşi si la posibilitaţile pentru viitor , se va vedea că acest oraş întruneşte o combinaţie unică din următoarele caracteristici:
• Lunga sa istorie în câmpul ştiinţei şi al educaţiei ca şi numărul actual de
universităţi şi studenţi, oferă o atmosferă puternic inspiratoare pentru
inventarea de noi tehnologii.
• Prezenta unor monumente culturale şi religioase importante oferă posibilitatea dezvoltării componentei turistice.
• Prezenţa actuală a diferitelor arte şi industrii creative ar putea oferi spaţii de lucru pentru crearea de noi produse şi oferă posibilitatea de regenerare a componentei industriale."
Sursa : www.zmi.ro
Toate aceste informaţii, prezentate aici, din diverse surse, constituie un real ghid pentru un investitor care doreste să intre în piaţa imobiliară a Iaşului.
Referitor la cererea viitoare, sugerez investitorilor locali sa se orienteze spre dezvoltarea spatiilor industriale ( productie si depozitare ), dupa modelul de Parc industrial .
Zone indicate : langa aeroport este necesara o Zona Cargo.
La intrarea in Iasi dinspre Tg.Frumos, si la intrarea dinspre Sculeni, la intrarea dispre Vaslui-Albita.
Parcurile logistice construite dupa normele europene, genereaza fluxuri de cashflow in urma inchirierii si aduc profit pe termen lung.
Cererea de spatii industriale va veni din partea companiilor multinationale ce vor dori sa-si mute in aceasta zona unitatile de productie si desfacere din doua motive : in Iasi costul fortei de munca este mic, nivelul de calificare si competenta este foarte bun.
Al doilea motiv ar fi vecinatatea cu Republica Moldova si Ucraina, acest lucru facilitand producatorilor de bunuri de larg consum ,tranzactiile cu cele doua tari de pe teritoriul iesean.
In speranţa ca toate aceste date va vor fi de folos, va doresc SUCCES !.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu